Am încercat ochelarii inteligenți de la Meta. Nu sunt ceea ce credeam

Până acum o săptămână, ochelarii inteligenți mi se păreau un gadget pentru entuziaști tehnici sau poate pentru cei care vor să pară cool în Silicon Valley. Apoi am primit o pereche de Ray-Ban Meta să-i testez și realitatea s-a dovedit mai interesantă decât mă așteptam.

Nu, nu sunt revoluționari. Dar sunt mai utili decât pare la prima vedere — și asta merită discutat.

Cum arată? Normal, aproape

Primul lucru care m-a surprins: nimeni nu s-a uitat ciudat la mine.

Mă așteptam la priviri suspicious și întrebări incomode. În schimb, ochelarii arată ca niște ochelari simpli. Da, puțin mai groși decâtrama mea obișnuită — trebuie să încapă undeva cameră, difuzoare și baterie — dar nimic care să strige „sunt filmat acum".

Beculețul care se aprinde când înregistrezi e o adăugire utilă. Oamenii din jur știu că se întâmplă ceva. Pare un detaliu minor, dar în ziua de azi contează enorm.

Camera m-a convins

Am devenit fără să vreau tipul ăla cu camera pe față. Dar nu-mi păsa, pentru că pozele au ieșit surprinzător de bine.

Sensorul de 12 megapixeli nu va înlocui iPhone-ul. Însă știi ce face? Elimină momentele acelea enervante când cauți telefonul în geantă, ratezi poza perfectă sau pur și simplu nu ai chef să documentezi ceva mic.

Am prins un apus spectaculos în timpul plimbării de seară. Am fotografiat o rețetă pe care mi-a arătat-o un prieten la cină. Am filmat câteva secunde plimbându-mă prin centru. Niciuna dintre acestea nu s-ar fi întâmplat fără ochelari, doar pentru că拿出 telefonul părea prea mult efort în momentul respectiv.

E lene? Poate. Dar e și modul în care trăiesc eu, iar acești ochelari s-au adaptat stilului meu.

Muzica fără căști? Cum funcționează în realitate

Difuzoarele cu sunet direcționat spre ureche m-au scepticizat cel mai tare. Îmi imaginam audio de proastă calitate care se aude de toată lumea.

Realitatea e mai nuanțată. Da, calitatea nu satisface un audiofil. Da, persoanele de lângă tine aud ceva. Dar tu auzi clar în timp ce mergi? Fără discuție. Am ascultat Spotify la navetă și podcasturi în pauza de prânz, și a funcționat perfect pentru aceste situații.

Ce-mi place: aud traficul, ce se întâmplă în jur, pot vorbi cu oamenii fără să pun pauză. Ce nu-mi place: încercarea de a asculta într-o cafenea zgomotoasă, acolo unde difuzoarele nu fac față.

E un compromis, dar pentru situațiile potrivite, merită făcut.

Funcția AI? Încă o evaluăm

Assistantul Meta poate răspunde la întrebări, identifica obiecte, ajuta pe parcurs. Teoretic, asta ar fi funcția killer care diferențiază acești ochelari.

Practica? Succese și eșecuri. Uneori puneam o întrebare simplă și primeam un răspuns util. Alteori se chinuia cu lucrări de bază. Problema nu e hardware-ul, ci faptul că asistenții AI încă au drum lung de parcurs.

Pentru acum, îi zic funcție frumoasă, nu motiv de cumpărare.

Deci, chiar ai nevoie de ei?

După o săptămână: nu sunt pentru toată lumea. Dar sunt mai convingători decât mă așteptam.

Dacă ești genul care tot caută telefonul să prindă momente rapide, să răspundă la apeluri fără mâini sau să asculte muzică în timpul plimbărilor, aceștia chiar îți pot îmbunătăți ziua. Frecțiunea dispare într-un mod care sună minor, dar se simte semnificativ când îl experimentezi.

Preocupările legate de intimitate sunt reale și merită luate în seamă. La circa 300+ euro, nu sunt o achiziție impulsivă.

Dar dacă ești curios ce arată wearables-urile „inteligente" în viața de zi cu zi — nu hype-ul metaversului, nu visele despre căști AR — acești ochelari oferă o privire. Sunt modești, practici și utili în moduri care m-au surprins.

Poate viitorul tehnologiei nu înseamnă mereu mai mult. Uneori înseamnă mai puțin — mai puțină frecțiune, mai puțină căutare, mai puțină întrerupere a ceea ce faci deja.