Universul produce acum mult mai puține stele noi decât în trecut. Și totuși, are din belșug materia primă necesară pentru a le forma. E ca și cum ai avea toate ingredientele pentru un tort, dar cuptorul nu mai funcționează. Iar astronomii încearcă disperat să înțeleagă ce nu merge.

Și imaginează-ți că ești în curte într-un weekend, poate înjurând de niște buruieni care nu vor să iasă, când brusc furca de grădină lovește ceva care scoate un sunet ciudat. Sapí puțin mai în adâncime, și bum — dai peste monede de argint, bijuterii și lingouri din secolul al X-lea. Exact asta i s-a întâmplat unui proprietar norocos din Danemarca, iar descoperirea lui îi face pe arheologi să înnebunească.

Oamenii de știință de la NASA au descoperit ceva spectaculos pe Saturn — un model uriaș în formă de decagon, care se rotește în jurul polului sud al planetei. În timp ce hexagonul celebru al lui Saturn ne însoțește de zeci de ani, acest nou „decagon" pare să fie abia format, oferindu-le cercetătorilor ocazia rară de a vedea în direct cum ia naștere o structură atmosferică de proporții gigantice. Și partea și mai interesantă: astronomii amatori l-au observat primii.

Cercetătorii au dezvoltat un test de sânge simplu care ar putea scuti mii de femei de proceduri invazive la inimă. Testul face diferența între „sindromul inimii frânte" și un infarct real, înainte ca pacienta să ajungă la cathlab.

Oamenii de știință au descoperit că lumina care împinge o pânză solară interstelară ar putea, paradoxal, să se întoarcă împotriva ei în momentul în care nava atinge circa 75% din viteza luminii. Acest fenomen generează forțe de rezistență neprevăzute, complicând visul omenirii de a ajunge la alte stele.

Un studiu de anvergură care a urmărit sute de persoane trecute de 90 de ani a dezvăluit ceva neașteptat: riscul de demență nu dispare pur și simplu pentru că ai scăpat de problemele cognitive timp de decenii. Ba mai mult, unele categorii de oameni se confruntă cu riscuri mult mai ridicate decât altele.

Cercetătorii tocmai au făcut o descoperire care ne amintește că știința e plină de straturi ascunse — și chiar literalmente. Doi oameni de știință specializați în materiale credeau că înțeleg complet două substanțe. În realitate, acestea ascundeau un secret care a fost acolo tot timpul, așteptând să apară cineva cu instrumentele potrivite.

În adâncul unui vechi abataj de aur din South Dakota, cercetătorii care lucrează cu detectorul LUX-ZEPLIN ar fi putut zări ceva extraordinar—un singur eveniment de coliziune care ar putea fi amprenta materiei întunecate. Deși e mult prea devreme pentru a sărbători, această mică sclipire a pus fizicienii în mișcare.

Imaginează-ți că stai pe malul unui lac antic din Kenya și privești opt indivizi trecând pe acolo. Nu sunt oameni așa cum îi cunoaștem noi, ci rude îndepărtate numite Paranthropus boisei. Oamenii de știință au descoperit recent urmele lor, iar ceea ce au găsit contestă tot ce credeam despre verișorii noștri antici.

Fizicienii de la Jefferson Lab căutau o particulă misterioasă. În schimb, au dat peste două structuri complet neașteptate. Descoperirea lor ar putea să ne ajute să înțelegem în sfârșit unele dintre cele mai ciudate particule din univers.

Oamenii de știință tocmai au confirmat că un scorpion înfricoșător, cât o masă de cafea, a dominat Pământul antic — dar adevărata nebună e alta: el cutreiera planeta cu aproximativ 50 de milioane de ani înainte să existe vreo pădure. Această creatură rescrie complet tot ce știam despre nevertebratele gigantice.

Muncitorii care construiau o nouă autostradă în Republica Cehă au descoperit din greșeală ceva mult mai valoros decât o scurtătură — un întreg centru comercial celtic înghețat în timp, cu monede de aur, bijuterii și dovezi ale unei „producții de bunuri de lux" din antichitate. Descoperirea este considerată una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din regiune.

Noi cercetări ale NASA arată că Pământul ar fi putut rămâne complet descoperit în fața radiațiilor cosmice de mai multe ori în istoria sa. Aceste momente ar putea explica ciudatele schimbări de climă pe care le-a avut planeta noastră de-a lungul timpului.

Dacă ai încercat vreodată să dormi cu un aparat CPAP și ai avut senzația că te pregătesc pentru un astronaut, ai motive de optimism. Un medicament oral nou tocmai a arătat rezultate uimitoare în studiile clinice, reducând pauzele în respirație cu aproape jumătate. Și cel mai bine? Se ia ca o simplă pastilă, o dată pe noapte.

Un psiholog cercetător tocmai a propus ceva neașteptat. Creierul uman ar putea fi un fel de antenă care captează informații dintr-o altă dimensiune. Această conexiune ar putea explica de unde vine creativitatea, geniul și de ce am ajuns cea mai deșteaptă specie de pe planetă.

În iarna lui 1811-1812, o serie de cutremure a lovit centrul Americii cu o forță atât de mare încât, pentru scurt timp, au inversat cursul fluviului Mississippi. La mai bine de 200 de ani distanță, oamenii de știință încă dezbat dacă istoria s-ar putea repeta — și cifrele sunt, sincer, înfricoșătoare.

Oamenii de știință au descoperit în sfârșit de ce embrionii de șarpe se rulează în spirale strânse în timpul dezvoltării — și sincer, răspunsul e mult mai interesant decât mă așteptam. Se pare că acești micuți au o problemă cu stomacul, la propriu.

Deșertul Atacama din Chile e atât de uscat încât NASA îl folosește pentru a testa roverele de pe Marte. Așa că imaginați-vă surpriza tuturor când unul dintre cele mai extreme deșerturi din lume a fost îngropat sub zăpadă — și apoi a fost lovit de o lună întreagă de ploaie în doar trei zile.

Sub scoarța africană se întâmplă ceva spectaculos. O uriașă masă de rocă supraîncălzită se ridică din adâncurile Pământului, de la mii de kilometri sub suprafață. Forța ei este imensă. Împinge încet, dar cu determinare, uscatul într-o parte și în alta.

Până acum, geologii nu înțelegeau exact cum se produce acest fenomen. Modelele pe computer au adus în sfârșit răspunsuri. Ele explică un tipar ciudat de mișcare care le dădea bătăi de cap cercetătorilor de ani buni.

Oamenii de știință au descoperit că noi, oamenii, avem o genă unică ce explică de ce creierul nostru are nevoie de atât de mult timp pentru a se dezvolta, comparativ cu orice altă specie de pe planetă. Aceste descoperiri ar putea să ne ajute să înțelegem mai bine tulburări precum autismul sau boala Alzheimer.