Când dinozaurii au dispărut din sudul Africii (și apoi s-au întors)

O enigmă stranie îi frământă pe paleontologi: în sudul Africii, perioada Jurasic timpuriu e plină de fosile de dinozauri. Apoi, tăcere. Puține urme. Ce s-a întâmplat?

Răspunsul pare clar: erupții vulcanice masive, acum 182 de milioane de ani. Lava a îngropat regiuni întregi. Mulți au crezut că dinozaurii au murit sau au plecat. Dar dovezile lipsă nu înseamnă absență totală.

Acum, povestea se schimbă radical.

O stâncă minusculă, urme uriașe

La începutul lui 2025, o echipă cerceta stânci de pe coasta de vest a Africii de Sud, lângă Knysna. Sperau la un dinte sau o fosilă mică.

Au dat peste ceva incredibil: zeci de amprente de dinozauri, conservate perfect într-o porțiune de stâncă cât un teren de tenis.

Locul, din Formațiunea Brenton, măsoară 40 de metri lungime și 5 lățime. Unele urme sunt pe suprafețe plane. Altele, tăiate în peretele stâncii. Vârsta? Cam 132 de milioane de ani, din Cretacic.

E recordul sud-african: cele mai recente urme cunoscute, cu 50 de milioane de ani mai noi decât celelalte.

De ce contează aceste urme

Doi zeci de amprente într-un spațiu atât de mic arată clar: dinozaurii erau obișnuiți aici în Cretacic. Mergeau, trăiau, lăsau semne.

Peisajul era altul: canale de maree în văi fluviale, cu plante dispărute. Acolo umblau creaturile astea.

Ce specii? Probabil theropode (vânători pe două picioare, ca rudele lui T. rex), ornithopode (ierbivore bipede) și poate sauropode uriașe, cu gât lung, pe patru picioare grele.

Imaginea de ansamblu

Sudul Africii nu a pierdut dinozaurii după Jurasic. Au rezistat. S-au adaptat la schimbări: continente în mișcare, relief nou.

Western Cape a fost sărac în fosile – doar dinți rari, oase puține. Dar amprentele răstoarnă totul. Sunt fotografii vii ale trecutului: arată unde și cum trăiau.

Amprentele dezvăluie mai mult decât oasele

Studiind urme, afli obiceiuri. Viteza de mers. Turmă sau singuratic? Un os zice doar „a existat”. O amprentă spune povestea.

Clusterul ăsta compact sugerează: dinozaurii reveneau aici. Foloseau zona. Aveau vieți regulate.

Provocarea: identificarea exactă. Urmele se aseamănă între specii, mai ales la bipede. Dar e o problemă faină – mai multe de descifrat.

Ce urmează

Descoperirea din 2025 deschide ușa. Coasta Knysna devine punct fierbinte. Formațiunea Brenton e sub apă de două ori pe zi – greu de studiat, dar protejată de eroziune.

Cercetătorii vor săpa mai adânc. Vor mai multe urme. Vor reconstrui viața dinozaurilor din sudul Africii, mult după presupusa lor dispariție.

E o lecție: cele mai mari secrete stau uneori la vedere. Sau sub valuri, pe o coastă uitată. Trebuie doar să privești cu atenție.

Sursă: https://www.sciencedaily.com/releases/2026/04/260423031547.htm