Creierul tău are un filtru secret — și nu e acolo unde crezi

Gândește-te la asta. Încerci să citești un articol ( ironic, nu?), dar cineva de lângă tine vorbește între timl. Sau lucrezi de acasă cu televizorul pornit în fundal. Pentru majoritatea oamenilor, creierul se descurcă fără probleme — putem ignora zgomotul și ne concentrăm pe ce e important.

Dar pentru persoanele cu ADHD, acel sistem de filtrare pare stricat. Fiecare mică distragicție cere atenție, ca un bodyguard care a uitat ce are de făcut.

Ei bine, oamenii de știință poate tocmai au găsit motivul — și grație unor șoareci isteți și unei regiuni a creierului despre care sigur n-ai auzit.

Filtru secret al creierului

Partea interesantă: cercetătorii de la Johns Hopkins University au descoperit că abilitatea noastră de a ne concentra nu vine din zona creierului pe care ai presupune-o. Zeci de ani, oamenii de știință au crezut că atenția e controlată în principal de cortexul prefrontal — acea zonă evoluată și sofisticată de care suntem mândri.

Are sens, nu? Avem cele mai mari cortexuri prefrontale din regnul animal, și suntem destul de buni la concentrare (când vrem să fim).

Dar iată misterul: multe animale își pot focaliza atenția fără probleme, fără un cortex prefrontal mare și sofisticat. Păsări, pești, chiar și broaște — rezolvă problema "ignoră distragerile" de sute de milioane de ani. Cum?

Răspunsul, se pare, e mult mai vechi.

Salută-ți trunchiul cerebral

Cercetătorii au găsit o rețea de neuroni ascunși în trunchiul cerebral — da, trunchiul cerebral, acea parte antică și primitivă de la baza creierului care se ocupă de funcțiile de bază ale vieții. Nu cortexul sofisticat face treaba grea aici. E ceva mult mai fundamental.

"Vorbim despre o regiune evolutiv antică," a explicat autorul principal, Ninad Kothari. "De sute de milioane de ani, creaturile au avut această abilitate de a se concentra. Și nu aveau nevoie de un cortex prefrontal sofisticat ca s-o facă."

Echipa a făcut un experiment similar testelor de atenție din copilărie (îți amintești cele unde trebuia să găsești diferențele între două poze?). Au antrenat șoareci să se concentreze pe o țintă din fața lor în timp ce ignorau indiciile perturbatoare de pe margine. Șoarecii au învățat repede și s-au descurcat excelent.

Apoi a venit partea interesantă: cercetătorii au oprit temporar acești neuroni din trunchiul cerebral.

"Când am inactivat acești neuroni, șoarecii au devenit hiper-distractibili," a spus Kothari. Nu mai puteau ignora distragerile — chiar și pe cele slabe sau irelevante.

Îți sună familiar? Ar trebui. Cercetătorii spun că asta arată foarte similar cu ce se întâmplă în ADHD.

Ce înseamnă asta pentru ADHD și autism

Autorul principal al studiului, neuroștiințătorul Shreesh Mysore, a zis așa: "Un semn distinctiv al ADHD este că chiar și distragerile slabe atrag atenția — și exact asta vedem când acești neuroni sunt dezactivați."

Dar iată partea încurajatoare: când neuronii au fost reactivati, șoarecii și-au recăpătat imediat capacitatea de a filtra distragerile, chiar și pe cele puternice. Sistemul putea fi restaurat.

Descoperirea deschide niște posibilități interesante. Dacă acești neuroni există și la oameni (și toate dovezile sugerează că da), și dacă funcționează similar, cercetătorii ar putea dezvolta tratamente mai țintite pentru tulburările de atenție. În loc să afecteze tot creierul, viitoarele medicamente ar putea viza direct acest "motor de selecție a atenției."

Echipa e deosebit de interesată să studieze dacă acești neuroni se comportă diferit la persoanele cu ADHD sau autism. Ar putea ajuta să explice de ce unele creiere se luptă cu atenția selectivă — și să indice modalități mai precise de a ajuta.

Creierul tău e mai vechi (și mai deștept) decât crezi

Găsesc astfel de lucruri genuin fascinante. Ne-am petrecut mult timp gândind la creierul uman ca la un organ unic sofisticat care a evoluat spre complexitate tot mai mare. Și în timp ce asta e adevărat în multe privințe, e și umilitor să realizezi că unele dintre cele mai importante abilități mentale — cum ar fi puterea de a te concentra în haos — își au rădăcinile în sistemele creierului creaturilor care înoată și se târăsc de sute de milioane de ani.

Creierul tău rezolvă problema "la ce ar trebui să port atenție acum?" încă de dinainte de dinozauri. E destul de remarcabil.

Deci data viitoare când ignori cu succes telefonul care vibrează în timp ce ești cufundat într-o conversație, sau găsești fața prietenului tău într-o cameră plină — trimite o mică mulțumire mentală trunchiului tău cerebral antic. A muncit din greu să te țină concentrat.

Acum, dacă mă ignori, trebuie să mă duc să exersez ignorarea propriilor mei distrageri...