Iubitorilor de cafea, trebuie să aflați asta
Recunosc că i-am judecat. Pe toți aceia care plătesc 15 lei pe o cafea cu spumă de ovăz și artă în lapte, apoi o pozează cu #CafeaCaModDeViață, ca și cum cofeina ar fi o trăsătură de personalitate.
Se pare că poate aveau dreptate.
Un studiu publicat anul trecut în jurnalul Microbial Cell sugerează că obiceiul zilnic de a bea cafea ar putea fi unul dintre cele mai simple trucuri pentru o viață lungă. Și nu mă refer doar la energia de dimineață. Vorbim despre știință la nivel celular, despre repararea ADN-ului, despre încetinirea îmbătrânirii.
Ce se întâmplă în corpul tău
Aici devine interesant. Cercetătorii de la Universitatea Queen Mary din Londra au descoperit că cafeina activează un comutator biologic numit AMPK — pe care oamenii de știință îl numesc „păzitorul metabolismului". Acest mic paznic face lucruri importante: menține echilibrul energetic în celule, decide când se divid și le ajută să facă față stresului și să repare ADN-ul.
Cu alte cuvinte, AMPK este un tip peste medie în lumea celulară, iar cafeina îi dă un mic impuls să lucreze mai bine.
Dar vine și partea ciudată: cercetătorii nu au studiat oamenii de la început. Au folosit drojdie. (Știința e ciudată, știu.) Înainte să ignorați asta, rețineți că oamenii și drojdia au căi metabolice surprinzător de asemănătoare. Deci ce se întâmplă într-o eprubetă ar putea să se întâmple și în corpul tău, chiar acum, în timp ce sorbi din cafea.
Creierul are de câștigat și el
Bine, dar ce zici de lucrurile pe care le simți? Și acolo sunt vești bune.
Un studiu separat de la Harvard, care a analizat datele a peste 130.000 de persoane pe parcursul a 43 de ani, a constatat că cei care consumau cele mai multe cafele aveau un risc cu 18% mai mic de demență. Iubitorii de ceai au avut rezultate similare. Interesant e că cafeaua decofeinizată nu a produs aceleași efecte protectoare — deci cafeina pare să fie cea care face treaba.
Unele cercetări mai vechi sugerează că cafeina ar putea întârzia debutul bolii Parkinson, însă oamenii de știință nu sunt încă gata să afirme asta cu certitudine.
Așadar, cafeaua ta îți protejează probabil atât corpul, cât și creierul pe măsură ce îmbătrânești. E destul de remarcabil când te gândești.
Un mic avertisment (pentru că nimic nu e perfect)
Înainte să începi să bei cafea pe litri, hai să vorbim despre moderare. Nu toate sursele de cafeină sunt create egal.
O cană obișnuită de cafea are în jur de 95 de miligrame de cafeină. Unele băuturi energizante pot conține de patru ori mai mult. CDC a semnalat că băuturile energizante cu multă cafeină pot cauza probleme cardiovasculare, mai ales la tineri. Palpitații? Nu, mulțumesc.
Punctul optim pare să fie un consum zilnic rezonabil — probabil acele una sau două căni pe care le bei deja. Cercetătorii din spatele acestui studiu sunt entuziasmați de ce înseamnă asta pentru medicina viitorului. Menționează posibilitatea de a activa aceste efecte de longevitate prin „dietă, stil de viață sau medicamente noi."
Dar sincer? Prefer să-mi iau șansa cu cafetiera.
Concluzia
Nu zic că cafeaua e izvorul tinereții. Dar știința e într-adevăr interesantă, și e minunat că ceva atât de simplu ca ritualul tău de dimineață ar putea avea beneficii dincolo de faptul că te face suportabil înainte de ora 9.
Deci data viitoare când cineva îți reproșează obsesia pentru cafea, poți să-i spui că investești activ în longevitate. Știința permite.
Acum, dacă mă excuzăți, trebuie să merg să-mi iau doza de după-amiază. Foarte științifică, evident.
Sursă: Popular Mechanics