Criza energetică pe care o ignorăm

Ai observat vreodată cât de puțin consumă creierul tău? Doar 20 de wați. Cam cât un bec obișnuit. În schimb, sistemele de inteligență artificială înghit milioane de wați pentru sarcini similare. Diferența e uriașă. Și devine tot mai mare pe măsură ce AI-ul se dezvoltă.

De fiecare dată când folosești un asistent virtual sau o aplicație care îți recunoaște fața, consumi electricitate la scară industrială. Asta nu e doar o risipă. E un model nesustenabil.

De la silicon la celule vii

Cercetătorii de la Princeton au propus o soluție neobișnuită: de ce să imităm creierul, când am putea folosi direct celule nervoase?

Ideea pare ciudată, dar are logică. Neuronii vii pot face ceea ce face și un algoritm, doar că de mii de ori mai eficient. Dar până acum, încercările de a-i ține în viață în laborator au dat greș. În culturi plate, 2D, neuronii nu se comportau normal. Nu formau legături corecte și mureau repede.

Organoidii, acele sfere mici de țesut cerebral, păreau mai promișători. Dar și ei avează probleme — oxigenul nu ajunge suficient, iar părte din ei mor.

Plierea origami a electronicei

Cercetătorii au găat o cale în jur de aceste probleme. Au construit un suport 3D din plasă polimerică, plin de senzori electronici. Au început în 2D, au adăugat sensori în locuri precise,然后 au pliat structura ca o figură de origami.

În acest suport, neuronii au spațiu să se wachsen și să se conecteze natural. Ei au primit un „apartament” cu tehnologie integrată.

Înăuntrul structurii, a fost adăugat un gel protectiv. În acest umed, încojurător, de rat, au fost introduși neuronii din hipocamp. Acei neuronii s-au aranjat singuri, au form