O nouă speranță în lupta cu cancerul rezistent la tratament

Gândește-te la corpul tău ca la un oraș mare și aglomerat. Fiecare celulă are rolul ei, toate funcționează împreună, iar sistemele de apărare monitorizează totul. Acum imaginează-ți că în acest oraș apar niște criminali deștepți care au învățat să deschidă încuietori, să sară garduri și să scape neprinși indiferent ce patrulă trimiți după ei.

Așa funcționează, pe scurt, rezistența la tratament în cazul cancerului.

Și da, este exact la fel de frustrant pe cât sună.

De ce este cancerul atât de "deștepte"

Cancerul nu este o boală unică. Este o mulțime de mașinării evolutive minuscule care se adaptează constant. Trimite chimioterapie? Își găsesc altă cale. Radioterapie? Tot acolo. Tratamente moderne, țintite? Cancerul descoperă ocoluri.

Unul dintre cercetători de la Baylor College of Medicine a rezumat perfect situația: "Rezistența la tratament este principalul obstacol în calea unor terapii eficiente și de durată." Și are dreptate — asta explică de ce atât de multe tipuri de cancer revin după ce par să fi dispărut.

Cercetătorii au avut o idee diferită

În loc să aleargă după fiecare cale de scăpare în parte (o proteină aici, o altă cale acolo), echipa a făcut un pas înapoi și a pus o întrebare simplă: ce controlează toate aceste escape-uri?

Răspunsul lor? O proteină numită TopBP1, mai exact o secțiune denumită BRCT7/8. Gândește-te la ea ca la turnul de control al unui aeroport. Nu pilotează ea avioanele, dar coordonează totul — unde aterizează, de unde decolează, ce se întâmplă când apar probleme. Această proteină reglează mai multe procese care ajută cancerul să supraviețuiască, inclusiv unele proteine care funcționează ca bodyguarzi pentru celulele bolnave.

Echipa a început să testeze mii de substanțe chimice, căutând ceva care să perturbe acest centru de control. După multă modelare pe calculator și muncă în laborator, au ajuns la un compus numit CS18.

De ce este CS18 diferit

Asta m-a atras cel mai mult la această cercetare. Când CS18 blochează secțiunea BRCT7/8:

• Reduce activitățile care promovează cancerul în cazul proteinelor MYC și p53 mutant
• Reparația ADN în celulele canceroase devine mai puțin eficientă
• Celulele bolnave mor mai ușor
• Și cel mai interesant — activează genele care suprimă creșterea tumorilor

Totul dintr-o singură lovitură într-un comutator central. Asta înseamnă știință elegantă.

Adevărata magie: terapia combinată

CS18 singur este interesant, dar cercetătorii au descoperit ceva cu adevărat remarcabil când l-au combinat cu medicamente existente împotriva cancerului.

Când CS18 a fost asociat cu inhibitori PARP sau osimertinib, rezultatele au fost mai bune decât cu oricare tratament aplicat separat. Și iată partea care mi-a plăcut cel mai mult — în celulele de cancer pulmonar care deveniseră rezistente la osimertinib, adăugarea CS18 le-a făcut din nou sensibile la medicament.

În studiile pe animale, echipa a observat reducerea semnificativă a creșterii tumorilor, fără pierdere majoră în greutate sau alte semne de toxicitate. Asta contează enorm — unul dintre motivele pentru care unele tratamente eșuează este că afectează și celulele sănătoase prea agresiv. CS18 a părut mai puțin toxic pentru celulele normale.

Cercetătorii au testat abordarea pe mai multe tipuri de cancer: cancer mamar triplu negativ, ovarian, pulmonar și leucemie mieloidă acută. Rezultatele au apărut constant.

Ce cred eu

Trebuie să fiu prudent aici pentru că vorbim despre cercetare timpurie. Sunt studii de laborator și modele animale, nu încercări pe oameni. Drumul de la "rezultate promițătoare la șoareci" la "tratament aprobat" este lung și plin de obstacole. Majoritatea medicamentelor experimentale nu ajung niciodată acolo.

Dar ce mă face sincer optimist privind această abordare este că nu încearcă să fie mai deșaptă decât cancerul la propriul lui joc. În schimb, atacă infrastructura pe care cancerul o folosește pentru a se adapta.

Gândește-te așa — în loc să joci whack-a-mole cu mecanisme individuale de rezistență (pe care cancerul oricum le va ocoli prin evoluție), perturbezi sistemul de control care îl ajută să se adapteze. Este o strategie fundamental diferită, și ar putea funcționa mai bine.

Cercetătorii cer dezvoltarea în continuare a CS18 ca parte a viitoarelor terapii combinate. Indiferent dacă asta se va întâmpla peste cinci ani sau peste douăzeci, cred că abordări de genul acesta reprezintă direcția în care se îndreaptă tratamentul cancerului — mai inteligent, mai precis și, sperăm, mai eficient.

Rămân cu ochii pe această poveste.