Imaginați-vă un lanț muntos care se întinde și se comprimă în același timp
Bună, ia un pahar cu apă și pregătește-te pentru ceva care m-a dat peste cap complet. Munții Apenini din Italia — coloana aceea spectaculoasă care străbate întreaga peninsula — le dau bătăi de cap geologilor de zeci de ani.
În mod normal, munții se formează simplu: plăcile tectonice se ciocnesc, scoarța se îngroașă, și munții se ridică ca niște cute într-un covor.
Dar Apeninii? Sunt ciudați. Unele porțiuni sunt împinse una spre alta, în timp ce altele se depărtează activ. Gândește-te că apuci un elastic de la un pix și îl strângi din ambele părți în același timp. Cam asta se întâmplă acolo.
Cercetătorii credeau că au rezolvat misterul. Dar un studiu recent publicat în revista Geology spune că mai e mult de lucru.
Ce se întâmplă, de fapt, sub acești munți?
Italia stă chiar la răscrucea dintre două plăci tectonice uriașe — placa Euroasiatică și microplaca Adria. Acestea se freacă constant una de cealaltă, motiv pentru care Italia are atâtea cutremure. Și nu puține. E printre cele mai riscante zone seismice din Europa.
Mult timp, specialiștii au crezut că explicația principală e ceva numit „rollback de placă". Ideea: când o placă tectonică se scufunde în manta, poate trage suprafața de deasupra în jos.
Dar noul studiu spune că asta e doar o parte din poveste. Oamenii de știință cred că acum circa două milioane de ani a intervenit altceva: delaminarea.
Delaminarea: Când straturile Pământului se dezlipeau
Simplific la maximum. Imaginează-ți scoarța Pământului ca o prăjitură cu mai multe straturi — doar că această prăjitură se mișcă și se schimbă nonstop.
Delaminarea se întâmplă când partea de jos a prăjiturii (crusta inferioară și litosfera de dedesubt) începe să se separe de partea de sus (crusta superioară). E ca și cum ai rupe un covrig pe jumătate și partea de jos rămâne în urmă. Doar că asta se petrece la kilometri adâncime, de-a lungul milioanelor de ani.
Cercetătorii numesc asta un efect de „fermoar". Au cartografiat totul și au descoperit ceva uluitor: au găsit o suprapunere de 500 de kilometri care formează ceea ce numesc „balamaua" fermoarului.
Scoarța din spatele acestei balamale se întinde cu aproximativ 4 milimetri pe an, iar cea din față se comprimă cu circa 2 milimetri pe an. Știu, pare infim. Dar peste milioane de ani? Ajunge să restructureze lanțuri montane întregi.
De ce ne pasă?
Pai, în primul rând, înțelegând cum se formează și cum se schimbă acești munți, înțelegem mai bine riscul de cutremure din regiune. Italia a trecut prin cutremure devastatoare. Cu cât știm mai multe despre ce se întâmplă la nivel tectonic, cu atât putem evalua mai bine riscurile viitoare.
Și apoi, sincer? E fascinant. Faptul că sub picioarele noastre, la kilometri adâncime, Pământul se dezlipește încet și se reformează... te face să te simți simultan minuscul și impresionat de planeta pe care trăim.
Cercetătorii cred că acest „fermoar" tectonic ar fi putut începe acum circa 10 milioane de ani, în epoca miocenului târziu. Deci nu e ceva nou — se întâmplă de mult. N-avem doar instrumentele potrivite să vedem clar până acum.
În concluzie
Data viitoare când vezi poze cu Alpii italieni sau visezi la dealurile din Toscana, ține minte: peisajul acela e creat și distrus în același timp. Munți care au avut nevoie de milioane de ani să se ridice sunt simultan împinși și trași de forțe pe care abia le înțelegem.
Știința e fascinantă, nu? Trăim pe o planetă care nu stă locului niciodată — chiar și când la suprafață totul pare perfect liniștit.