Universul, făcut din fire invizibile
Ce-ar fi dacă tot ce vezi în jur — de la cafeaua ta până la stele — ar fi alcătuit din ceva ce nu are deloc substanță? Sună ciudat, dar fizicienii se gândesc la asta de zeci de ani.
Au început simplu: au tăiat în bucăți tot ce-i înconjoară. Au ajuns la molecule, apoi la atomi, apoi la particule mai mici. Mulți credeau că acolo se termină drumul. Dar teoria corzilor spune altceva. La scară atât de mică încât un proton pare un sistem solar, ar putea exista niște „corzi” minuscule care vibrează. Nu sunt fire reale, doar modele matematice. Ele ar fi cele care dau formă particulelor.
Cum poți dovedi ceva ce nu poți vedea?
Problema e clară. Aceste corzi sunt atât de mici încât nu le poți măsura cu niciun instrument. Pentru asta ai nevoie de energie cât o galaxie. Fizicienii au avut, ani la rând, o teorie elegantă, dar fără experimente care s-o confirme.
Până când o echipă de la Caltech, NYU și Barcelona a încercat o abordare inversă. Nu au presupus că există corzi. Au pus în calcul doar câteva reguli simple — cum ar fi regulile unui joc — și au lăsat matematica să arate ce se formează. Rezultatul a surprins pe toți. Matricea a dat exact amprentele matematice caracteristice ale teoriei corzi. „Corzile pur și simplu au apărut”, spune Clifford Cheung de la Caltech. „Nu le-am căutat, dar soluția le conține.”
Ce înseamnă acea „turn” infinită de particule?
În anii ’60, când oamenii de știință se uită în acceleratorii de particule, au descoperit că rezultatele nu erau aleatoriu. Au apărut particule cu diferite masă și spin, dar în tipare repetate. Gabriele Veneziano a găat o formulă matematică care să descrie aceste tipare. După aceasta, fizikerii au descoperit că acei tipare se potrivesc exact cu armoniile unei corzi vibrante.
De aici, teoria corzi nu mai este doar un model.