Când natura a decis că o insectă merită gheare de crab
Un paleontolog care examinează un fragment de chihlimbar vechi de 100 de milioane de ani descoperă ceva neașteptat: o insectă cu clești uriași. Nu aripi. Nu antene. Gheare adevărate, ca la crab. Exact asta s-a întâmplat recent cu un specimen din Myanmar.
Cercetătorii de la Universitatea Ludwig Maximilian din München au găsit insecta în chihlimbar provenit din regiunea Kachin. Zona e deja cunoscută pentru fosilele de insecte conservate din perioada Cretacicului. Dar specimenul ăsta iese din tipar.
O anatomie care nu se potrivește cu restul
Insecta a primit numele Carcinonepa libererrantes. E o insectă adevărată, din aceeași categorie cu ploșnițele de apă. Ceea ce o diferențiază sunt picioarele din față. În loc de structuri subțiri, ele se termină cu niște clești masivi, numiți chele. Funcționează ca niște forcepsuri. Probabil le folosea să prindă prada din apă sau de pe crengile din jur.
Astfel de clești sunt extrem de rari la insecte. Până acum, oamenii de știință îi mai întâlniseră doar la trei alte grupuri. Apariția lor la un al patrulea grup sugerează că s-au dezvoltat independent. Natura a ajuns la aceeași soluție de mai multe ori, pe linii evolutive diferite.
Cum au studiat fosila
Echipa de cercetare a folosit tomografie computerizată cu raze X pentru a examina fosila în detaliu, fără să o distrugă. Apoi au comparat cleștii cu peste 2.000 de alte apendice de prindere, atât de la specii vii, cât și fosile.
Rezultatul a fost clar: cleștii nu semănau cu nimic de la alte insecte. În schimb, erau foarte asemănători cu cei ai crabilor, homarilor sau creveților. O insectă care a ajuns să aibă un echipament similar cu cel al crustaceelor, deși aparțin unor ramuri diferite ale artropodelor.
Ce făcea insecta în Cretacic
Cercetătorii cred că Carcinonepa libererrantes era un prădător care trăia în pădurile de coastă din Cretacic. Probabil folosea cleștii să prindă insecte mici. Structura corpului o leagă de ploșnițele-broască de azi, care vânează pe uscat. Imaginează-ți cum se deplasa prin pădurea antică și prindea prada cu mișcări rapide ale cleștilor.
Adaptarea asta arată că natura experimentează de sute de milioane de ani cu soluții pentru vânătoare. Ghearele mari de prindere par să fie o strategie eficientă.
Legătura neașteptată cu K-pop
Numele speciei, libererrantes, vine de la Stray Kids, un grup de K-pop. Unul dintre cercetători e fan și a observat că poziția cleștilor amintește de o postură celebră a trupei. Așa că o insectă preistorică poartă acum numele unor artiști din secolul XXI.
De ce contează descoperirea
Fosila arată că evoluția poate ajunge la aceleași soluții de mai multe ori. Ghearele de tip crab au apărut independent la patru grupuri de insecte. Asta sugerează că anumite structuri corporale rezolvă bine anumite probleme.
În plus, fiecare fosilă de genul ăsta completează imaginea ecosistemelor antice. Insecta asta făcea parte dintr-o comunitate de pădure activă, într-o perioadă de schimbări majore pe Pământ. Iar chihlimbarul ne permite să o vedem la detalii fine, la 100 de milioane de ani distanță.
Data viitoare când auzi că insectele sunt plictisitoare, amintește-ți de cea cu gheare de crab din Cretacic. Natura continuă să surprindă.