Deci, stomacul tău ar putea influența starea ta de spirit?

Știu că sună cam ciudat la prima vedere, dar ascultă-mă până la capăt. În cercurile științifice se vorbește de câțiva ani despre o legătură stranie între intestine și creier — adică ideea că ceea ce se întâmplă în sistemul tău digestiv ar putea avea un impact neașteptat asupra felului în care te simți emoțional.

Ei bine, un studiu clinic recent publicat în Journal of the American Geriatrics Society tocmai a adăugat niște combustibil interesant acestei teorii.

Ce au descoperit cercetătorii

Oamenii de știință au recrutat 58 de adulți în vârstă din India, cu vârsta de cel puțin 60 de ani, care se confruntau cu depresie moderată. Toți participanții au continuat tratamentul lor obișnuit cu antidepresive, dar jumătate dintre ei au primit în plus un supliment probiotic zilnic, iar cealaltă jumătate au primit un placebo — adică o pastilă fără nicio substanță activă.

După 12 săptămâni — și încă 12 săptămâni de monitorizare — iată ce s-a întâmplat:

Ambele grupuri s-au simțit mai bine. Asta e destul de normal în studiile despre depresie; simplul fapt că participi la un experiment și primești atenție poate îmbunătăți starea oamenilor. Dar partea interesantă e alta: persoanele care au luat probioticul au arătat reduceri mai mari ale simptomelor de depresie și anxietate comparativ cu grupul placebo.

Îmbunătățirile au fost modeste — nicidecum o soluție-minune — dar suficiente cât să atragă atenția cercetătorilor.

Ce se întâmplă, de fapt, în corp?

Să explic simplu. În intestinele tale trăiesc aproximativ trilioane de microorganisme — bacterii, ciuperci și alte creaturi microscopice care te ajută să digeri mâncarea și să-ți menții sistemul imunitar în formă. Oamenii de știință numesc această comunitate microbiomul intestinal.

Cercetările din ultimul deceniu sugerează că acești mici „chiriași" intestinali comunică cu creierul prin diverse căi biologice. Pot influența inflamația, pot produce neurotransmițători (precum serotonina, care joacă un rol important în reglarea dispoziției) și chiar pot afecta modul în care corpul reacționează la stres.

Probioticele sunt, în esență, „băieții buni" — microorganisme vii care ajută la menținerea unui echilibru mai sănătos al bacteriilor din intestin. Teoria spune că, susținând sănătatea intestinală, ai putea oferi un mic impuls și sănătății tale mentale.

Cercetătorii din acest studiu au analizat și nivelurile unei proteine numite BDNF (factor neurotrofic derivat din creier) — o substanță implicată în sănătatea celulelor nervoase, des întâlnită în cercetările despre sănătatea mintală. Au analizat și compoziția bacteriilor intestinale ale participanților. Deși rezultatele indicau beneficii ale suplementării cu probiotice, imaginea nu a fost pe deplin clară pentru toate măsurătorile.

Ce înseamnă asta pentru tine?

Aici vreau să fiu sincer: aceasta este o cercetare preliminarie. Vorbim despre un studiu pilot mic, cu doar 58 de persoane. Constatările sunt încurajatoare și interesante din punct de vedere științific, dar nu sunt un semnal verde să renunți la tratamentul actual sau să începi să iei probiotice în cantități mari.

Cu toate acestea, cred că această cercetare merită atenție din câteva motive:

În primul rând, probioticele sunt considerate, în general, sigure pentru majoritatea oamenilor. Spre deosebire de unele medicamente psihiatrice, nu vin cu o listă lungă de efecte secundare. Așadar, dacă adăugarea unui probiotic în rutina ta ar putea oferi chiar și beneficii modeste pentru dispoziție, pare o idee rezonabilă de discutat cu medicul tău.

În al doilea rând, cercetarea se adaugă unui volum tot mai mare de dovezi că sănătatea mintală nu e doar „în capul tău" în sensul în care credeam odată. Sănătatea ta fizică — inclusiv cea intestinală — pare să fie strâns legată de felul în care te simți emoțional. Este o realizare puternică, care ar putea duce în viitor la abordări mai holistice în tratarea depresiei.

În al treilea rând, cercetătorii înșiși recunosc că sunt necesare studii mai ample. Au găsit îmbunătățiri semnificative statistic, dar ambele grupuri tot s-au îmbunătățit. Avem nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege exact cât de mult beneficii aduc probioticele, cine răspunde cel mai bine la ele și dacă aceste efecte se mențin la diferite populații.

Părerea mea

Sincer? Găsesc acest tip de cercetare cu adevărat interesant. Ca persoană care urmărește studiile despre sănătatea mintală de ani de zile, am văzut multe afirmații exagerate despre suplimente și soluții rapide pentru depresie. Asta nu e cazul aici. Este un studiu pilot realizat cu atenție, cu rezultate modeste dar reale.

Faptul că cercetătorii plănuiesc un studiu de continuare mai amplu e un semn bun — par să abordeze subiectul cu prudența științifică necesară, păstrându-și în același timp curiozitatea față de posibilități.

Ceea ce mă convinge cel mai mult este unghiul „biologic plauzibil" pe care cercetătorii îl menționează. Nu vorbim despre magie aici; există un mecanism rezonabil prin care bacteriile intestinale ar putea influența funcția creierului și dispoziția. Asta face rezultatele mai ușor de luat în serios.

Vor înlocui vreodată probioticele antidepresivele? Probabil că nu, cel puțin nu pentru majoritatea persoanelor care se confruntă cu depresie clinică. Dar ar putea deveni un trat adjuvant util — ceva care funcționează alături de tratamentul tradițional pentru a oferi suport suplimentar? Asta mi se pare complet posibil.

Linia de jos

Dacă ești curios să-ți susții sănătatea intestinală, adăugarea unui probiotic în rutina ta probabil că nu e o idee rea — deși te-ar îndemna să discuți mai întâi cu medicul tău, mai ales dacă urmezi un tratament pentru depresie sau anxietate.

Și dacă ești genul de persoană care respinge ideea că „problemele intestinale" ar putea afecta starea ta de spirit, acesta ar putea fi un bun reminder că trupurile noastre sunt mai interconectate decât credem adesea. Uneori, drumul spre a te simți mai bine ar putea implica mai mult decât doar creierul.

Ce părere ai? Este acest tip de conexiune intestin-creier ceva ce ai auzit înainte? Mi-ar plăcea să aud gândurile tale — lasă-le în comentarii!

Sursă: ScienceDaily