Ciupercile Zombie Au Un Dușman — Și E Tot O Ciupercă

Trebuie să vă spun despre ceva care m-a făcut să zâmbesc ca un prostănac în timp ce citeam.

Știți The Last of Us? Seria aia de la HBO unde o ciupercă preia controlul creierelor și transformă omenirea în creaturi fără minte? Ei bine, coșmarul ăla e cât se poate de real. Se numește Ophiocordyceps și infectează furnicile, le preia creierul, le forțează să urce cât mai sus posibil, apoi... explodează cu spori. E groaznic. E înfiorător. E exact la fel de teribil cum sună.

Dar acum vine partea frumoasă.

Natura, în toată înțelepciunea ei haotică, a decis că și cei mai cumpliți paraziți au nevoie de o frână. Și această frână vine sub forma... altei ciuperci.

Oamenii de știință din Malaezia tocmai au descoperit o specie nouă, Pleurocordyceps cornusynnemata — și sincer, sper că s-au distrat când i-au dat numele. Are niște structuri ca niște coarne absolut sălbatice (de aici "cornus", care în latină înseamnă corn). Și ce face cu ele? Vânează ciuperca zombi și se infiltrează direct în ea, hrănindu-se cu țesutul Ophiocordyceps din interiorul furnicii gazdă.

Nu controlează sistemul nervos al insectei, ci pur și simplu o invadează pe cealaltă ciupercă și o mănâncă pe dinăuntru.

Să stăm un pic cu asta. Ciuperca zombi, care a evoluat să fie absolut vicious și manipulatoare, are propriul ei prădător. E ca și cum ai descoperi că rechinii au un vânător dedicat. E modul naturii de a spune: "Bine, ai fost prea bun, acum e rândul altcuiva."

Ceea ce mă fascinează și mai tare e că asta nu e o inovație evolutivă recentă. Hiperparazitismul — paraziți care mănâncă alți paraziți — a apărut în perioada Jurassicului. Vorbim de sute de milioane de ani de această cursă biologică a armelor, chiar sub nasul nostru (sau, mai corect spus, sub nasul furnicilor).

Și încă ceva: oamenii de știință au găsit trei specii de această ciupercă-vânător în Malaezia pentru prima dată în cadrul studiului. Malaezia pare să fie un hotspot pentru acești hiperparaziți, cu 26 de membri ai genului deja înregistrați în regiune.

Dar iată unde devine util pentru noi, oamenii. Unii hiperparaziți sunt folosiți ca biofungicide în agricultură. Unul numit Coniothyrium minitans atacă specific un patogen care cauzează mucegaiul alb la culturi. Așa că, într-un fel, grozăvia din creierele furnicilor ne ajută să cultivăm fasole mai bună.

Nu știu voi cum sunteți, dar eu găsesc asta profund satisfăcător. E ceva aproape poetic în faptul că cel mai teribil parazit din lume primește o doză din propria lui medicină. Ciuperca zombi își face de cap cu bietele furnici nevinovate, și apoi brusc — bum — devine ea însăși pradă.

Natura e complet iresponsabilă în cel mai bun mod posibil. Și sincer? Avem nevoie de mai multe povești ca asta. Da, lumea e plină de paraziți și boli și ciuperci înfricoșătoare care controlează mintea. Dar e la fel de plină de sisteme care țin aceste orori în frâu. Lumea e mai ciudată și mai echilibrată decât îi acordăm credit.

Acum mă scuzați, trebuie să apreciez că creierul meu e prea cald și sistemul imunitar prea avansat pentru a cădea în capcana oricăreia dintre astea. Mici îndurări.