„Gărzile de corp” ale grădinii: De ce albinele sunt „regele”際 (și nu tocmai prietenoase)
Când ne gândim la o grădină însorită, imaginea care ne vine în minte e una de relaxare: fluturi, albine care trag nectar în liniște și o atmosferă de Zen.
Ei bine, pregătește-te de surpriză: realitatea e mult mai apropiată de o cafenea aglomerată la ora prânzului. În această „cafenea”, albinele deся (cele care produc miere) sunt cele care taie coada și îi împing pe toți ceilalți de pe scaune!
Lupta pentru nectar: Cine câștigă?
Cercetătorii de la Universitatea Anglia Ruskin au petrecut doi ani urmărind interacțiunile dintre diverse insecte în jurul plantelor de iederă și mure. Nu doar că se uitau cine mănâncă, ci căutau „interacțiuni” – un termen științific pentru a spune: „cine câștigă masa”.
Rezultatele sunt șocante. Albinele deся sunt extrem de dominante. Când ele apar în numere mari, ceilalți „locatari” – cum ar fi viespii, bondarii sau alte specii de albine solitare – pur și simplu dispar din zonă.
Nu este vorba doar de o simplă competiție de viteză. Albinele deся folosesc o agresiune „gentilă”: le împing sau le urmăresc pe celelalte insecte pentru a-și securiza mâncarea.
Singurul rebel care nu se lasă intimidat
În această versiune insectelor a filmului The Hunger Games, majoritatea polenizatorilor decid că nu merită drama. Dacă apare o albină deся, bondarii și restul insectelor preferă să zboare mai departe, căutând un loc mai liniștit.
Există însă un singur rebel: Alina de iederă (Ivy Bee). Aceasta este o albină solitară care a apărut recent în ecosistemul britanic și, spre deosebire de ceilalți, nu fuge. Când o albină deся încearcă să-i ia locul, alina de iederă stă pe poziție și este capabilă să oംijească pentru a-și apăra prânzul. Un mic războinic!
De ce contează asta? (Și cum intervine schimbarea climatică)
Te întrebi probabil: „E o problemă dacă albinele sunt puțin mandrude?”
Răspunsul este un categoric DA, din două motive principale:
- Explozia apiculturii: Numărul de stupi gestionați de oameni a crescut enorm în ultimul deceniu. Practic, am adus în grădină și mai mulți „șerpii” care domină resursele.
- Canicula: Pe măsură ce temperaturile cresc, florile sunt „stresate” și produc mai puțin nectar. Când mâncarea se face rară, competiția devine acerbă. În plus, albinele deдя adoră căldura și devin extrem de active, în timp ce alte insecte polenizatoare pot păți greu sub soare.
Să nu uităm de albinele sălbatice!
Dacă ești apicultor, nu te panica! Cercetătorii nu spun că ar trebui să renunțăm la stupii noștri. Albinele deся sunt esențiale pentru sistemul nostru alimentar.
Mesajul lor este altul: dacă vrem să protejăm polenizatorii sălbatici (cei care nu au un stup oferit de om), trebuie să înțelegem această competiție. Dacă știm cât de dominatoare sunt albinele deся, putem proiecta grădini și habitate care să le ofere și insectelor sălbatice o șansă reală de a mânca, fără să fie „împinsă” de pe floare.
Deci, data viitoare când vezi o albină deся zburând cu încredere prin grădina ta, dă-i un semn de respect. Dar ține ochiul pe micile „războinici” – alinele de iederă!