Pământul dispare și el? Da, chiar așa!

Hai să vorbim despre ceva ce nu prea apară în știri, deși ar trebui.

Toată lumea știe de creșterea nivelului mării. E tema preferată a presei de când există criza climatică. Da, e înfricoșător. Dar iată ce nu se spune: în multe zone de coastă, nu doar apa urcă. Pământul coboară.

Oamenii de știință numesc asta „subsidență terestră". Și e o problemă enormă.

Cercetători de la Universitatea Tehnică din München și de la Tulane University au publicat date care m-au făcut să-mi fac griji serios. Au descoperit că oamenii din zonele de coastă populate trăiesc o creștere a nivelului mării de aproximativ 6 milimetri pe an. Pare puțin, nu? Doar grosimea unei unghii.

Dar uite ce-i: de aproape trei ori mai mult decât media globală. Adică aproape dublu față de ceea ce explică doar schimbările climatice. Diferența? Solul de sub picioarele a milioane de oameni se scufundă încet.

De ce se întâmplă asta?

Aici devine interesting — și când zic interesting, mă refer la complicat.

Cauzele variază de la un loc la altul, și uneori mai multe lucruri se întâmplă simultan. Iată principalele:

• Extragem apă subterană ca și cum ar fi infinită — Când scoți apa din straturile subterane, solul de deasupra poate să se prăbușească și să se compacteze. Gândește-te la o bucată de burete pe care o storci și care devine mai subțire.

• Extragem petrol și gaz — Același principiu, doar că resursa e alta.

• Sedimentele din deltele fluviilor — Multe orașe mari stau pe delte unde s-au acumulat straturi de nisip, mlăștino și argilă de-a lungul miilor de ani. Aceste materiale încă se compactează și se așază, ca o saltea care încă nu s-a întins complet.

• Greutatea propriu-zisă a orașelor — Toate clădirile, drumurile, infrastructura cântăresc enorm. Și apasă pământul de dedesubt.

• Procese geologice naturale — Mișcări tectonice și scoarța terestră care încă se ajustează după topirea ghețarilor antici.

Știți ce-i ciudat? Unele cauze sunt complet naturale, altele sunt provocate de om. Și asta înseamnă că pentru cel puțin o parte din problemă, putem face ceva.

Țările cele mai afectate

Cercetarea a identificat mai multe țări unde situația e gravă. Thailanda, Bangladesh, Nigeria, Egipt, China și Indonezia experimentează o creștere relativă a nivelului mării între 7 și 10 milimetri pe an, când adaugi densitatea populației.

Statele Unite, Olanda și Italia se confruntă și ele cu rate ridicate, în jur de 4-5 milimetri anual.

Dar să vă spun despre orașe — pentru că unele pur și simplu se scufundă.

Orașe care cad în fiecare an

• Jakarta, Indonezia: Scufundare medie de 13,7 mm pe an, unele zone coborând cu 42 mm anual. Peste 4 centimetri în fiecare an, în zonele cele mai afectate. De-asta a anunțat Indonezia că mută capitala!

• Tianjin, China: 13,5 mm pe an

• Bangkok, Thailanda: 8,5 mm pe an — Bangkok a fost construit pe sol moale, mlăștinos, și practic dispare încet

• Lagos, Nigeria: 6,7 mm pe an

• Alexandria, Egipt: 4 mm pe an

Ceea ce m-a uluit cu adevărat: în același oraș, cartiere diferite se pot mișca în direcții complet opuse. Jakarta are zone care coboară cu 42 mm pe an, în timp ce altele chiar urcă. E o luptă geologică.

Nu totul e întuneric

Nu vreau să vă lăsați cu sentimentul că totul e pierdut, pentru că partea bună chiar există: am descoperit cum să rezolvăm asta în unele locuri.

Tokyo e exemplul perfect. În urmă cu câteva decenii, orașul se scufunda cu peste 10 centimetri pe an — unele zone ajungeau la 24 de centimetri anual! Imaginează-ți cum ar fi să-ți vezi orașul dispărând în pământ în timp real.

Dar ce s-a întâmplat? Guvernul a intervenit. A dezvoltat surse alternative de apă, a reglementat extracția de apă subterană, iar ritmul scufundării a scăzut dramatic.

Zona Harris-Galveston din Houston a avut o criză similară. Extracția excesivă de apă subterană făcea pământul să coboare, așa că în 1975 au creat un district special care să reglementeze utilizarea apei, să încurajeze conservarea și să găsească surse alternative. A funcționat.

Lecția? Nu putem controla procesele naturale precum mișcările tectonice sau ajustările post-glaciare (scuze, Suedia și Finlanda — voi de fapt urcați din cauza ghețarilor antici, deci sunteți norocoși). Dar putem controla modul în care folosim apa subterană.

Ce înseamnă asta pentru noi?

Sincer, această cercetare ar trebui să fie un semnal de alarmă. Nu ne confruntăm doar cu o problemă de nivel al mării. Ne confruntăm cu o problemă de teren în unele dintre cele mai dens populate zone de coastă din lume.

Peste o jumătate de miliard de oameni trăiesc în aceste zone vulnerabile. Multe dintre ele sunt megaciutăți cu milioane de locuitori, centre economice și patrimoniu cultural de neînlocuit.

Veștile bune sunt că aceeași echipă de cercetători speră că descoperirile lor vor ajuta guvernele locale să ia decizii mai bune despre utilizarea terenurilor și gestionarea apei. Când știi exact unde e problema cea mai gravă, poți interveni mai eficient.

Deci data viitoare când auzi despre creșterea nivelului mării, amintește-ți: nu mereu doar apa e problema. Uneori, însuși solul lucrează împotriva noastră.

Dar spre deosebire de vastul ocean, pământul e ceva ce am putea să-l salvăm. Și asta merită toată atenția noastră.

Sursă: ScienceDaily