A treia oară e cu noroc? Oamenii ar putea crește dinți noi, iar oamenii de știință sunt tot mai aproape de asta
Trebuie să-ți spun ceva care m-a făcut să exclam „ce?!" când am citit prima dată despre asta.
Ți-ai pierdut un dinte? Nicio problemă. Crești altul.
Visul care a început cu niște șoareci
E simplu: o echipă din Japonia lucrează la ceva care sună pur și simplu science-fiction. Dezvoltă un medicament care ar putea ajuta oamenii să crească un al treilea set de dinți. Nu implanturi, nu proteze — dinți adevărați, noi.
Știința din spatele acestui lucru se numește USAG-1, o proteină care pare să pună frâna pe dezvoltarea dinților. Gândește-te la ea ca la un semn de stop biologic. Cercetătorii au descoperit că, dacă blochezi această proteină, poți ridica frâna și permite formarea de dinți noi.
Și uite unde devine interesant: au făcut asta deja pe șoareci. Șoareci vii, reali, cărora le-au crescut dinți noi după tratament. Dacă ești ca mine, creierul tău tocmai a sărit la întrebarea: „deci ar putea funcționa și la oameni?"
De la șoareci la teste pe oameni
Ei bine, echipa nu s-a oprit la șoareci. A trecut la studii pe oameni — și iată partea interesantă — au finalizat primul lor studiu de Fază I. Treizeci de bărbați adulți sănătoși, fiecare cu cel puțin un molar lipsă, au testat cinci niveluri diferite de dozaj. Scopul principal era siguranța (evident — nu vrei să strici gurile oamenilor), iar rezultatele au fost suficient de bune încât să meargă mai departe.
Știrile sunt mari. Nu, nu înseamnă că deja creștem dinți la oameni. Înseamnă că știința progresează într-un mod real și documentat.
Dr. Katsu Takahashi, cercetătorul principal, lucrează la acest vis încă din zilele de masterand. Imaginează-ți să-ți dedici întreaga carieră unui lucru pe care majoritatea oamenilor l-ar numi imposibil. Asta e el. A declarat pentru o publicație japoneză că „ideea de a crește dinți noi este visul oricărui dentist." Îmi place această declarație pentru că dă un element uman științei — nu e doar un experiment rece de laborator. Sunt cercetători care chiar sunt pasionați de a schimba ce e posibil.
Partea cu adevărat interesantă
Îți amintești cum spuneam că avem două seturi de dinți? (Dinți de lapte, apoi dinți permanenți.) Ei bine, Takahashi crede că de fapt am putea avea începuturile unui al treilea set ascunse în gurile noastre. Se numește „creasta dentară terțiară", iar teoria spune că acest potențial latent de formare a dinților există acolo, așteptând doar semnalul potrivit să se activeze.
Cum știm că acest potențial există? Uneori, oamenii se nasc cu dinți suplimentari (o afecțiune numită hiperdonție). Dacă corpul poate face ocazional prea mulți dinți, poate putem învăța să facem numărul potrivit la momentul potrivit. E oarecum elegant când te gândești — nu inventăm ceva nou; eliminăm doar obstacolele din calea unui lucru pe care corpul deja știe să-l facă.
Dar hai să rămânem cu picioarele pe pământ
Vreau să fiu sincer cu tine, pentru că e important să nu ne lăsăm purtați. Da, e interesant. Da, știința e promițătoare. Dar drumul de la studiile de Fază I la tratamentul propriu-zis e lung și plin de obstacole.
Compania din spatele acestui proiect, Toregem BioPharma, țintește anul 2030 pentru utilizare practică. Acesta e obiectivul lor — nu o garanție. Și iată ceva interesant: primii pacienți probabil că nu vor fi adulți care și-au pierdut dinții din cauza cariilor sau bolilor gingivale. În schimb, încep cu persoanele care s-au născut fără mai mulți dinți permanenți — o afecțiune numită hipodonție congenitală. Are sens din perspectivă de cercetare; e o problemă mai bine definită de rezolvat.
Deci, în timp ce un șezăgenar care speră să evite protezele dentare poate că nu va fi primul beneficiar, această cercetare ar putea schimba viața copiilor născuți fără dinții pe care ar fi trebuit să-i aibă.
Imaginea de ansamblu
Ceea ce mă fascinează cel mai mult la această cercetare nu e doar regenerarea dinților în sine — e ce reprezintă. Intrăm într-o eră în care începem să înțelegem manualul de instrucțiuni al corpului cu o precizie incredibilă. Putem identifica care mutație genetică singulară modifică numărul de dinți. Putem ținti proteine specifice și le putem bloca. Putem, tot mai mult, să-i cerem corpului să facă ceea ce deja știe să facă, dar poate a uitat sau nu a putut finaliza.
E remarcabil.
Toregem a strâns aproape 30 de milioane de dolari pentru a duce proiectul mai departe, cu planuri pentru studii de Fază II în Japonia și dezvoltare viitoare în SUA. Sunt bani reali care pariază pe rezultate reale.
Deci unde ne aflăm?
Hones, cu speranță, dar cu răbdare. Știința e reală, cercetătorii sunt serioși, iar studiile timpurii arată că abordarea e suficient de sigură pentru a continua. Dar „suficient de sigură pentru a continua" nu înseamnă „demonstrată să regenereze dinți la oameni."
Totuși, îmi permit să fiu entuziasmat. Pentru că, chiar dacă această abordare specifică nu se concretizează, ideea de bază — că am putea accesa potențialul biologic latent pentru a regenera părți ale corpului — ar putea revoluționa medicina în moduri pe care acum nu le putem prezice pe deplin.
Imaginează-ți o lume în care pierderea unui dinte nu e o problemă. În care implanturile dentare și protezele devin relicve ale unei epoci anterioare, mai rudimentare. Unde corpul tău pur și simplu... crește ceea ce are nevoie.
Nu suntem acolo încă. Dar pentru prima dată în istoria omenirii, putem spune sincer că lucrăm la asta.
Și, sincer? E destul de fascinant.
SURSA: Popular Mechanics - Humans Have a Third Set of Teeth, New Medicine May Help Them Grow