Deci... Plantele chiar pot gândi?
Trebuie neapărat să vă povestesc despre ceva care m-a dat pe spate în ultima vreme. În comunitatea științifică se poartă o discuție tot mai intensă pe tema asta: oare plantele chiar ar putea fi conștiente? Adică, să fie conștiente de ele însele și de ce le înconjoară. Nu în stilul din "Little Shop of Horrors" (nici o plantă vorbitoare... încă), ci într-un mod care te face să privești cu alți ochi ghiveciul de pe pervaz.
Plantele fac mult mai multe decât credeam
Iată ce a pus pe jar oamenii de știință: plantele sunt capabile de lucruri incredibil de sofisticate. Simt lumina, gravitația, atingerea, semnalele chimice trimise de alte plante. Când sunt atacate, eliberează substanțe chimice de alarmă pentru vecinii lor. Rădăcinile lor cresc spre sursele de apă cu o precizie uimitoare.
Dar iată unde devine cu adevărat interesant — unii cercetători încep să se întrebe: oare tot ce fac e doar un răspuns automat, sau se întâmplă ceva mai profund?
Dr. Stefano Mancuso, un fel de vrăjitor al plantelor în lumea științei, susține de ani buni că plantele prelucrează informația în moduri care seamănă izbitor cu rezolvarea de probleme. N-au creier, evident, dar fac ceva ce funcționează precum gândirea.
Întrebarea conștiinței
Iată ce m-a frământat când am citit despre această dezbatere. Noi, oamenii, ne-am considerat întotdeauna speciali în privința conștiinței. Abilitatea de a fi atent, de a avea experiențe subiective — de a simți lucrurile.
Dar oare nu e doar o prejudecată a noastră?
Când stai să te gândești, definirea conștiinței e deja suficient de grea. Nu putem cădea de acord nici măcar dacă un om e conștient sau în comă. Acum ar trebui să ne dăm seama dacă o mușcătoare simte cu adevărat când prinde o muscă?
Unii oameni de știință spun că plantele au o "conștiință minimală" — o formă de bază de awareness care le ajută să navigheze prin mediul lor. Alții consideră că ideea e complet lipsită de sens.
De ce contează atât de mult (chiar înseamnă enorm)
Părerea mea e că asta nu e doar un fapt științific interesant, ci ceva cu adevărat important: dacă plantele au orice formă de conștiință, întreaga noastră perspectivă asupra vieții pe Pământ se schimbă radical.
Relația noastră cu lumea plantelor devine brusc mult mai complicată. De fiecare dată când tunzi iarba, oare... înțelegeți ce vreau să spun. Se deschid întrebări despre cum cultivăm, cum ne comportăm cu pădurile, dacă natura are drepturi care merită luate în seamă.
Și e umilitor în cel mai frumos mod cu putință. Sute de ani ne-am asumat că suntem speciali, că awareness-ul e un dar rar pe care doar formele de viață "avansate" l-au primit. Dar oare conștiința e înfășurată în însăși viața, doar exprimată diferit?
Concluzia
Nu cred că vom purta discuții filozofice cu plantele din casă prea curând. Dar asta mă face să reconsider sincer ce credeam despre lumea verde din jurul meu.
Poate data viitoare când ești într-o pădure sau într-o grădină, oprește-te un moment să apreciezi că aceste organisme poate experimentează existența lor în feluri pe care abia acum începem să le înțelegem. Nu ești nebun dacă te întrebi dacă copacii au o zi bună.
Ce părere aveți? Înțeleg prea mult, sau e unul dintre acele momente în care "ne-am uitat cu toții în direcția greșită"? Scrieți-mi în comentarii — chiar vreau să știu dacă sunt singurul care acum se uită altfel la feriga din ghiveci.