Stai, Aerul pe care îl respirăm chiar ne schimbă sângele?
Trebuie să vă spun ceva ce m-a lăsat fără cuvinte când am citit despre asta.
Oamenii de știință au descoperit că sângele nostru pare să se modifice odată cu creșterea nivelurilor de CO2 din atmosferă. Și nu, nu e vreun scenariu îndepărtat — au putut măsura această schimbare în doar câteva decenii.
Nu știu cum e cu voi, dar eu când mă gândesc la schimbările climatice, îmi vin în minte furtunile extreme, incendiile de pădure, nivelul mării... adică lucrurile spectaculoase. Dar această cercetare indică ceva mai subtil și, sincer, puțin înfricoșător: aerul pe care îl respirăm ar putea să ne modifice în tăcere biologia.
Studiul care mi-a atras atenția
Cercetători de la The Kids Research Institute Australia, Curtin University și Australian National University au analizat peste 20 de ani de date medicale din Sondajul Național American privind Nutriția și Sănătatea. Au examinat analize de sânge de la aproximativ 7.000 de persoane, la intervale de doi ani, între 1999 și 2020.
Iată ce e interesant: din 1999, nivelurile medii de bicarbonat seric au crescut cu aproximativ 7 la sută. Bicarbonatul este un indicator din sânge strâns legat de modul în care corpul nostru procesează dioxidul de carbon. În aceeași perioadă, nivelurile medii de calciu și fosfor au scăzut.
Aceste modificări au mers mână în mână cu creșterea CO2 atmosferic de la aproximativ 369 părți pe milion în 2000 la peste 420 ppm astăzi.
Lăsați asta să se așeze un moment. Nu vorbim doar despre un climat care se schimbă — vorbim despre modificări biologice măsurabile la nivelul populațiilor umane.
De ce ar trebui să vă pese?
Iată ce m-a impresionat cu adevărat: cercetătorii cred că generațiile tinere ar putea fi cele mai afectate. Pentru că organismele copiilor sunt încă în dezvoltare și creștere, ele vor avea cea mai mare expunere pe viață la aceste niveluri ridicate de CO2. Parcă au tras paiul cel mai scurt în acest experiment atmosferic la care nimeni nu a consimțit să participe.
Dr. Phil Bierwirth, unul dintre autorii studiului, a explicat într-un mod care m-a lovit:
"Se pare că suntem adaptați la un anumit interval de CO2 în aer care acum ar fi putut fi depășit."
Gândiți-vă la asta. Întreaga noastră specie a evoluat de-a lungul a sute de mii de ani cu un CO2 atmosferic de aproximativ 280-300 ppm. Acum avem peste 420 ppm — niveluri pe care oamenii nu le-au experimentat niciodată.
Ce se întâmplă, de fapt, în corpurile noastre?
Bicarbonatul joacă un rol crucial în reglarea echilibrului acido-bazic al corpului. Când CO2 crește în sânge, corpurile noastre pot reține bicarbonat suplimentar pentru a menține pH-ul stabil — practic păstrând acel echilibru chimic delicat care face ca totul să funcționeze.
Cercetătorii au modelat ce s-ar putea întâmpla dacă tendințele actuale continuă, și e... ei bine, să zicem că m-a făcut să mă gândesc. Proiectează că nivelurile medii de bicarbonat ar putea ajunge la limita superioară a intervalului considerat sănătos în aproximativ 50 de ani. Nivelurile de calciu și fosfor ar putea, de asemenea, să atingă capătul inferior al intervalelor lor sănătoase spre sfârșitul secolului.
Acum, înainte să intrați în panică — cercetătorii se grăbesc să sublinieze că asta nu înseamnă că toată lumea se va îmbolnăvi brusc. Dar sugerează că ar putea avea loc modificări fiziologice treptate la nivelul întregii populații, și asta merită să fie monitorizat.
Nu mai e doar despre temperatură
Acopăr schimbările climatice de ceva timp și, sincer, această perspectivă mi se pare nouă. CO2 în creștere a fost mereu prezentat ca o preocupare de mediu — motorul încălzirii globale, cauza acidifierii oceanelor și așa mai departe. Dar această cercetare sugerează că poate trebuie să gândim diferit: ca o influență directă, în desfășurare, asupra biologiei umane.
Dr. Alexander Larcombe, un alt autor al studiului, a sintetizat bine când a spus că creșterea CO2 ar putea necesita să fie considerată nu doar o problemă de mediu, ci și un factor de sănătate publică pe termen lung care ar trebui monitorizat.
E o reîncadrare destul de importantă, nu? Nu mai vorbim doar despre protejarea țărmurilor sau prevenirea valurilor de căldură — vorbim despre protejarea chimiei fundamentale a sângelui uman.
Ce cred eu despre toate astea
Să fiu sincer: când am citit prima dată despre acest studiu, reacția mea a fost un amestec de fascinație și neliniște. Am petrecut atâta timp discutând despre schimbările climatice în termeni de creșteri de temperatură și tipare meteorologice, încât ideea unor modificări fiziologice invizibile pare aproape mai deranjantă într-un fel.
Dar iată ce îmi dă puțină speranță: cercetătorii nu spun că e o criză care se întâmplă chiar acum. Spun că e ceva ce ar trebui monitorizat și luat în serios ca parte a răspunsului nostru general la politicile climatice. Recomandă să urmărim compoziția atmosferică alături de indicatorii biologici din populații — practic să avem grijă cum schimbările lente de mediu afectează biologia umană de-a lungul deceniilor.
Studiul evidențiază și ceva despre care cred că nu vorbim suficient: beneficiile pentru sănătate ale reducerii emisiilor merg dincolo de prevenirea încălzirii. Dacă într-adevăr CO2 în creștere ne influențează corpurile, atunci reducerea emisiilor ar putea proteja sănătatea umană în moduri abia începem să le înțelegem.
Asta e chiar împuternicitor, când te gândești. Orice progres pe care îl facem la capitolul emisii face probabil dublu serviciu — ajută clima ȘI ne protejează propria biologie.
Ce urmează?
Evident, e doar un studiu, iar cercetătorii sunt atenți să noteze că nu au stabilit o cauzalitate directă. Dar consistența acestor modificări la o populație mare pe o perioadă semnificativă de timp este cu siguranță demnă de luat în seamă.
Sunt curios să văd încotro merge această cercetare. Vor confirma alte studii aceste descoperiri? Vom dezvolta metode mai bune de monitorizare a acestor schimbări în chimia sângelui? Vor lua politicile climatice în considerare această dimensiune a sănătății umane?
Pentru acum, cred că ideea principală e aceasta: relația dintre atmosfera noastră în schimbare și corpurile noastre ar putea fi mai intimă decât ne-am imaginat vreodată. Și pe măsură ce muncim să abordăm schimbările climatice, nu doar că protejăm planeta — ne protejăm pe noi înșine în moduri abia începem să le înțelegem.
Rămâneți curioși.