Gândește-te că bagi mâna într-o cutie goală și, de fapt, descoperi că e plină de lucruri microscopice invizibile care apar și dispar mai repede decât poți clipi. Cam asta ne spune mecanica cuantică despre spațiul gol de aproape un secol. Și acum, poate, cercetătorii au în sfârșit dovezile care să confirme totul.

Cercetătorii au descoperit că o proteină numită GRK2, când stă inactivă, se adună în celulele creierului și creează un cerc vicios care înrăutățește boala Alzheimer. Dar vestea și mai bună? Au găsit un compus care ar putea opri acest ciclu.

George Bird avea 24 de ani când a văzut o piatră singuratică în pădurea din Derbyshire. Ceva nu se potrivea. Nu putea scăpa de senzația că sunt mai multe în spatele poveștii. Intuiția lui i-a condus pe arheologi către un sit ritualic vechi de 3.700 de ani, ascuns chiar sub nasul tuturor.

Mount Rainier funcționează ca o bombă cu ceas, iar partea cu adevărat înfricoșătoare e că nici nu trebuie să erupă pentru a distruge comunitățile din jurul Seattle-ului. Oamenii de știință se chinuie să înțeleagă aceste curgeri de noroi letale numite lahari, și sincer? Ar fi cazul să le acordăm atenție.

Oamenii de știință au descoperit că un tip special de „intervenție asupra amintirilor" poate ajuta adulții să scape de frica profundă de eșec, acea frică plantată încă din copilărie prin criticile primite. Și ceea ce au aflat ar putea să te surprindă. Iată de ce contează asta pentru oricine s-a simțit vreodată ca și cum ar trebui să fie perfect pentru a merita să existe.

Cercetări recente arată că nivelurile tot mai ridicate de CO2 din atmosferă par să provoace modificări măsurabile în chimia sângelui uman. Generațiile tinere par să fie cele mai afectate de această schimbare biologică lentă. Descoperirile sugerează că am putea trăi printr-un experiment uman fără precedent, fără să ne dăm seama.

Îți imaginezi că poți păstra fiecare fotografie, video și fișier pe care l-ai creat vreodată în ceva mai mic decât un grăunte de sare. Asta promite stocarea datelor pe ADN. Și cercetătorii tocmai ne-au adus mult mai aproape de a face asta realitate, grație unui dispozitiv care consumă de 100 de ori mai puțină energie decât ce folosim azi.

Oamenii de știință au descoperit un tipar îngrijorător care leagă nitritul de sodiu — da, aceeași substanță folosită la conservarea baconului și a mezelurilor — de creșterea numărului de sinucideri în rândul tinerilor din Marea Britanie. Un studiu recent sugerează că această substanță, ușor de procurat, ar putea contribui mult mai mult la decesele care pot fi prevenite decât s-a crezut până acum.

Oamenii de știință par să fi rezolvat unul dintre cele mai fascinante mistere din istorie — scrierea misterioasă de pe Insula Paștelui. Și sincer, descoperirile sunt cu mult mai interesante decât mă așteptam.

Oamenii de știință au creat un gel care ar putea reconstrui smalțul dinților folosind exact aceleași proteine pe care corpul nostru le folosește pentru a-și forma dinții. Asta înseamnă că am putea spune adio cariilor și plombelor, și bun venit unui viitor în care dinții se vindecă singuri. Ceva incredibil, nu-i așa?

Oamenii de știință de la un accelerator de particule tocmai au găsit indicii că particulele minuscule care ne țin atomii împreună sunt mult mai ciudate decât scrie în orice manual. Descoperirea lor sugerează că „lipiciul" care ține protonii împreună ar putea să transporte una dintre cele mai fundamentale proprietăți ale materiei — iar dacă au dreptate, manualele de fizică vor trebui rescrise.

Oamenii de știință au descoperit că viermii marini și râmele pot digera plasticul original al naturii. Și e o descoperire care schimbă complet ce știam despre felul în care carbonul circulă prin ecosisteme.

E genul de veste care te face să te întrebi ce alte lucruri am ratat până acum despre lumea din jurul nostru.

Cercetătorii de la MIT au descoperit ceva care ar putea schimba felul în care înțelegem relația dintre limbaj și gândire: creierul nostru poate rezolva probleme logice complexe chiar și atunci când zonele sale dedicate limbajului sunt complet inactivate. Această descoperire pune sub semnul întrebării mii de ani de dezbateri filosofice despre dacă avem sau nu nevoie de cuvinte pentru a gândi.

O teorie evoluționară foarte apreciată, care explică de ce furnicile, albinele și viespile au dezvoltat colonii extrem de sociale, ar putea avea nevoie de o revizuire majoră. Un studiu recent care a analizat aproape 69.000 de specii de insecte sugerează că sistemul genetic considerat responsabil pentru apariția eusocialității nu este, de fapt, cauza adevărată.

Uneori cele mai uimitoare descoperiri nu sunt ascunse adânc în pământ — sunt chiar sub nasul nostru, în fundul depozitelor muzeelor. Cercetătorii din Japonia au redeschis recent un fosil vechi și prăfuit de mosasaur și au găsit oase care trecuseră neobservate timp de trei decenii, inclusiv unul care nu a fost identificat niciodată până acum în specimenele din Japonia. Și partea cu adevărat fascinantă: trăsăturile craniului acestei creaturi nu se potrivesc cu nimic din ceea ce oamenii de știință au documentat până acum.

Când telescopul puternic James Webb al NASA a îndreptat privirea spre Neptun, a descoperit ceva care i-a surprins pe oamenii de știință: minerale de argilă pe sateliți care nu ar fi trebuit să le aibă. Acum, cercetătorii cred că au găsit dovezi ale unei coliziuni cosmice catastrofale care a restructurat complet sistemul de sateliți ai lui Neptun în urmă cu miliarde de ani.

Oamenii de știință au asistat la unul dintre cele mai violente evenimente din univers — o gaură neagră care sfâșie o stea masivă — și au rămas uluiți când au văzut că ceva pare să fi supraviețuit catastrofei cosmice. Energia eliberată a fost atât de imensă încât Soarele nostru pare o lumânare care clipește în comparație.

Oamenii de știință au descoperit de ce revenim mereu la aceleași alegeri, chiar când avem opțiuni mai bune chiar în fața ochilor. Și nu, nu e pentru că am analizat cu atenție toate variantele. Se pare că creierul nostru e, practic, o creatură a obiceiurilor — în moduri pe care abia acum începem să le înțelegem.

Cercetătorii au descoperit o specie de broască de uscat care nu fusese identificată până acum, ascunsă la vedere într-unul dintre cele mai renumite situri fosilifere din lume. Și ce e și mai interesant: fosilele au stat în colecțiile muzeelor încă din anii 1950, doar așteptând ca cineva să le mai arunce o privire.

Oamenii de știință au observat ceva ce nu se așteptau deloc să vadă — un tip rar de dezintegrare a particulelor care a apărut mult mai des decât ar fi normal. Acum încearcă să înțeleagă dacă au dat peste ceva cu adevărat nou despre cum funcționează universul sau dacă e doar o eroare de măsurare.